Povești din cartierul Primăverii cu autograf

#html-body [data-pb-style=XF0G0OB]{justify-content:flex-start;display:flex;flex-direction:column;background-position:left top;background-size:cover;background-repeat:no-repeat;background-attachment:scroll}Numit in epoca si Cartierul Rosu ori Cartierul Interzis, Primaverii are o istorie aparte. La inceputul vea­cului al XX-lea, locul se numea Gradina Bordei. Acolo Uzina de Gaze si Electricitate a Capitalei a impartit parcele functionarilor sai pentru a-si construi case. Proiectul prevedea locuinte modeste cu parter si etaj si curti de 400 de metri patrati. Apa curenta, gaz si electricitate s-au introdus dupa razboi. In anii razboiului, ilegalistii, inclusiv membrii Secretariatului Partidului Comunist din Romania, si-au inchiriat mai multe case conspirative in aceasta parte a Capitalei. Dupa 1944, Primaverii a devenit cartierul demnitarilor comunisti. S-au amenajat infrastructura si peisajul urban, iar in spatiile virane s-au ridicat vile somptuoase. Casele au intrat in administrarea Gospodariei de Partid, antre­priza creata dupa model sovietic pentru satisfacerea trebuintelor „celor mai iubiti fii ai poporului”, in moduri inaccesibile cetateanului obisnuit. Gospodaria de Partid le deservea, repara si echipa cu personal de menaj si servire, precum si cu mobila, covoare, lenjerie, vesela si decoratiuni interioare. Constructiile erau repartizate demnitarilor de partid si de stat si unor personalitati stiintifice si culturale cu atributii politice,  „eliberarea” din functie insemnand si eliberarea casei.   Din cuprins:
• Mandra Gheorghiu, despre „Gheorghiu-Dej, bunicul meu…”
• Paul Sfetcu, despre cei 13 ani din anticamera lui Gheorghiu-Dej
• Cu Gheorghe Gaston Marin, despre Rezistenta franceza, electrificare, Canal, Kremlin, Casa Alba…
• Stefan Sarbu, nepotul lui Stefan Foris, despre trei generatii in vartejul politicii
• Ion Filimon Sarbu, fiul logodnicei lui Gheorghiu-Dej, despre romantismul revolutionar al ilegalistilor
• Tatiana Bratescu, fiica lui Marcel si a Anei Pauker, despre copiii Cominternului
• Valeriu Petrescu, fiul lui Petrescu-Grivita, despre fluxul intrerupt al memoriei intre parinti si copii
• Sorin Toma, fost redactor-sef al Scanteii, despre nefericirea de a fi trait acea tinerete…
• Ioana Constantin, fiica adoptiva a lui Gheorghe Pintilie, primul director general al Securitatii, despre schimbarea „iubitilor fii ai poporului” in „tortionarii neamului romanesc”
• Andrei Lupu, fiul lui Petre Lupu, despre Ceausescu si ai lui
• Copiii lui Grigore Preoteasa, despre catastrofa de pe aeroportul Vnukovo, despre cum i-a confiscat Ceausescu soacra-sii tuica de Petresti si cum si-a rasplatit nasul de partid
• Maria Manolescu-Chivu, vaduva lui Chivu Stoica, despre homosexualitatea lui Ceausescu
• Paul Niculescu-Mizil, despre metamorfoza lui 23 August
• Dumitru Popescu, zis Popescu-Dumnezeu, despre trei decenii in apropierea lui Ceausescu
• Ion Stanescu, fost sef al Securitatii, despre „fenomenul Pitesti”, consilieri si agenti sovietici pe teritoriul Romaniei, birourile Securitatii din intreprinderi, invazia Cehoslovaciei din 1968 si turistii straini din decembrie 1989
• Generalul (r) Constantin Olteanu, fost secretar al CC cu propaganda si relatiile internationale in 1989, despre ultimul an al Ceausestilor
• Ion Stoian, ultimul ministru de externe comunist, despre initiativa si parcursul vizitei lui Ceausescu in Iran din decembrie 1989