Istoria lui Pendennis (vol.I & II)

#html-body [data-pb-style=S6QQKKM]{justify-content:flex-start;display:flex;flex-direction:column;background-position:left top;background-size:cover;background-repeat:no-repeat;background-attachment:scroll}Bildungsromanul „Istoria lui Pendennis” este centrat in jurul framantarilor si incercarilor prin care trece protagonistul eponim, Arthur „Pen” Pendennis, oferind totodata o descriere detaliata si adesea critica a societatii contemporane.  Personajele si evenimentele servesc drept vehicule pentru comentariile autorului cu privire la ipocriziile si defectele aristocratiei engleze. Actiunea romanului se desfasoara pe fundalul societatii victoriene, caracterizata de o structura de clasa rigida si de ierarhii sociale si urmareste transformarea lui Pen dintr‑un tanar naiv intr‑un adult constient de sine si matur in gandire.  Pe masura ce intriga progreseaza, Arthur se confrunta cu diverse dileme morale si etice, cauzate de incurcaturile sentimentale in care este implicat sau de alegerile pe care este fortat sa le faca si care ii provoaca principiile si convingerile.  Educatia lui Pen este un element central al calatoriei sale, pe parcurs intalnind profesori si mentori care il ghideaza intelectual si moral.  „Istoria lui Pendennis” aminteste de precedentul roman al lui Thackeray, „Balciul desertaciunilor”, fiind una dintre acele carti clasice in care tesatura intima a naratiunii graviteaza adesea in jurul problemelor de clasa sociala ori a celor care tin de ambitie, integritate si responsabilitate personala.   „Exista un barbat in vremurile noastre ale carui cuvinte nu sunt armonizate pentru a atata urechile delicate: unul care, ma gandesc, se ridica printre cei deosebiti din societate, […] si care spune adevarul la fel de puternic precum un profet si are o infatisare la fel de vitala, neinfricata si indrazneata.” - Charlotte Brontë  „Thackeray poseda o dexteritate a observatiei, o agilitate a mintii si un simt ascutit in ceea ce priveste incongruentele si grotescul.” - Henry Dwight Sedgwick Jr., The Atlantic „Felul lui Thackeray de-a scrie intruchipeaza perfectiunea scriituri conversationale. Gratioasa, dar energica; incredibil de artificiala, desi extraordinar de profunda; cu un praf de modestie, insa cu o eleganta sporita; usor ritmica, dar plina de culoare si inzestrata cu malitiozitate si semnificatie; de-o bunacuviinta strasnica, insa si plina de carisma – o limba engleza de rang inalt, un apogeu al artei literare.” - W.E. Henley