Un aviator pe Frontul de Est și pe frontul secret. Memorii (1939–1947)

#html-body [data-pb-style=QR747IR]{justify-content:flex-start;display:flex;flex-direction:column;background-position:left top;background-size:cover;background-repeat:no-repeat;background-attachment:scroll}„Matei Ghica Cantacuzino a fost un aviator roman care a colaborat cu serviciile secrete britanice in anii celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Lui i-a fost incredintata misiunea de a-l scoate din tara pe Iuliu Maniu, pentru ca liderul politic national-taranist sa formeze la Londra un guvern roman in exil. Ca ofiter aviator, a indeplinit misiuni de bombardament pe Frontul de Est, luptand in Basarabia, la Odessa si la Stalingrad. A fost artizanul a doua fugi spectaculoase pe calea aerului, in 1944 si in 1947, cand a scos din tara persoane amenintate de regimurile politice de la Bucuresti. Matei provenea din doua familii ilustre in istoria moderna a Romaniei. Bunicul dinspre tata, Ion Ghica, si bunicul dinspre mama, Gheorghe Grigore Cantacuzino, au fost prim-ministri.” (Sorin Turturica)   „Tati era convins ca locul Romaniei ar fi fost langa Aliati (Europa de Vest). In aprilie 1943, ii incredintase mamei o scrisoare pentru noi; plicul nu trebuia deschis decat intr-un «caz grav»… Mama l-a pus intr-o cutie metalica – un cadou de la regele Ferdinand – si l-a ascuns in imensul tufis de mahonia, plin de tepi, din fata casei. In iunie 1944, eram la masa cand radioul ne-a anuntat «dezertarea capitanului Matei Ghica Cantacuzino cu bombardierul Heinkel, de la Ianca, spre dusmanii nostri englezi». La putina vreme dupa aceea, am aflat si de condamnarea sa la moarte, ca «dezertor». In scrisoare, tata ne explica gestul lui si intentiile sale patriotice. Evident, am plans cu hohote cand am auzit stirea. Cum era posibil ca un om atat de curajos pe front sa fie condamnat de tara lui? Cand il vom revedea? Unde? Am mai avut vesti de la el doar dupa 23 august 1944.” (Irina Ghica Cantacuzino)