Libertate si evolutie. Ierarhii in natura, societate si stiinta

Volumul de fata incepe prin a ne prezenta designul familiar pe care il gasim in jurul si in interiorul nostru (precum „ramurile” desenate de bazinele hidrografice, de plamanii umani, de sistemul circulator si de traficul din marile orase). Ne arata apoi cum aceste sisteme sunt alimentate de motoare naturale care se afla pretutindeni si cum acestea evolueaza incontinuu datorita libertatii. In cele din urma, profesorul Bejan explica modul in care oamenii, precum orice alt lucru care se misca pe pamant, sunt condusi de forta „motoarelor“ care consuma combustibil si hrana si ca miscarea lor disipeaza complet puterea motrice si o schimba in mod constant pentru un acces mai facil, economii de scara, eficienta, inovatie si viata. Scrisa pentru un public larg de toate varstele, inclusiv pentru cititori interesati de stiinta, de imagini din natura, de similaritate si de nonuniformitate, de istorie si de viitor, dar si pentru cei care isi gasesc pur si simplu bucuria in jocul ideilor, cartea arata cat de numeroase concepte de „schimbare de design” capata o justificare stiintifica solida si cum ele coexista alaturi de evolutia naturii, a societatii, a tehnologiei si a stiintei.   Ca orice alta realitate fizica (adica parte a naturii), libertatea este masurabila. Masura ei este data de numarul de proprietati fizice care pot fi schimbate in configuratia unui sistem. Masurabil este si efectul fizic pe care abilitatea de schimbare il are asupra altor metrici ale performantei sistemului, precum eficienta, puterea, robustetea, rezilienta si durata de viata. In sistemele create de om, masura libertatii este data si de numarul „gradelor de libertate“ prezente in modelul (facsimilul) unui sistem de curgere natural. Gradele de libertate sunt acele trasaturi palpabile care pot fi schimbate liber si independent de altele. Odata cu libertatea si cu evolutia ca fizica, si alte concepte dobandesc o baza stiintifica solida: complexitate, imagini, desene, diversitate, ierarhie, organizare sociala, idei, discipline si evolutia stiintei insesi. Toate aceste concepte apartin discursului stiintific, fizicii. De ce fizicii? Deoarece fizica este stiinta care descrie totul. Conceptele ei au semnificatii fara echivoc. Sunt utile si isi datoreaza existenta libertatii ca proprietate fizica a tot ceea ce se misca, curge si isi modifica forma. Stiinta evolueaza datorita libertatii, iar libertatea creste datorita stiintei. E usor de creat in libertate – sa ne gandim doar la istoria artei si a stiintei. Sa ne uitam unde au fost artistii si oamenii de stiinta si unde au trait si au creat. Numele lor trimit la geografie, istorie, cultura, la bogatie si la deplasarea oamenilor liberi, dotati cu idei si liberi sa puna la indoiala si sa schimbe statu-quoul. Miscarea libera a fost esentiala pentru salvarea lor.   ADRIAN BEJAN este profesor universitar cu importante contributii in termodinamica. Dupa studii la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, si-a inceput cariera de cercetator la Universitatea din California, Berkeley, si-a continuat-o la Universitatea din Colorado, Boulder, iar in 1984 a fost numit profesor plin la Universitatea Duke, unde este Distinguished Professor. Este autorul a numeroase articole de specialitate si a peste 30 de carti, intre care: Entropy Generation through Heat and Fluid Flow, Convection Heat Transfer, Advanced Engineering Thermodynamics, Entropy Generation Minimization, Shape and Structure from Engineering to Nature, Design with Constructal Theory, Design in Nature: How the Constructal Law Governs Evolution in Biology, Technology and Social Organization si The Physics of Life: The Evolution of Everything (Fizica vietii. Evolutia pretutindeni, Humanitas, 2020). Este laureat al Medaliei Benjamin Franklin, al Premiului Humboldt, al Premiului Academiei de Stiinte din Turcia, iar in 2020 i s-a conferit din partea presedintelui Frantei titlul de Cavaler al Ordinului Palmes Académiques. I s-au conferit 18 doctorate onorifice din partea unor universitati din 11 tari si este membru al Academia Europaea.