Filosofia inconștientului - Audiobook - Vasile Dem. Zamfirescu

Asa cum filosofia traditionala s-a straduit sa spuna totul despre spirit din perspectiva constientului, filosofia inconstientului abordeaza spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai superficiale sau mai profunde (inconstient personal, inconstient colectiv). Doua ii sunt ideile structurante: „spiritul este impur" si „exista spirit inconstient". Ambele pun in discutie doua dintre axiomele filosofiei traditionale, si anume „spiritul este pur" si „constiinta este consubstantiala spiritului". In masura in care reconsidera spiritul dintr-o perspectiva unica, demersul meu regaseste vocatia sistematica a filosofiei, fara a urmari realizarea ei integrala. Cititorul se intalneste pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica, filosofia stiintei – toate regandite din perspectiva inconstientului. VASILE DEM. ZAMFIRESCU Daca filosofia este spirit intors asupra spiritului (C. Noica), atunci problema posibilitatii unei filosofii a inconstientului poate fi reformulata in felul urmator: se ocupa intr-adevar filosofia inconstientului de spirit? Daca un astfel de demers, alimentat, in cazul prezentei carti, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul ca s‑ar intitula pretentios „filosofia inconstientului" nu i-ar schimba natura. Cu alte cuvinte, exista in psihanaliza ca teorie a inconstientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau macar implicatii care pot fi fructificate din aceasta perspectiva? V.D.Z. In „Orizont si stil", prima sectiune a Trilogiei culturii, vom gasi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei si vom putea urmari modul in care filosoful roman intelege sa incorporeze in teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliza pe care le considera viabile. In acelasi timp insa, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate sa brodeze tesatura originala a „noologiei abisale", prin care crede pe buna dreptate ca aduce o contributie la dezvoltarea teoriilor abisale. Prin aceasta includere a unor idei psihanalitice in edificiul sau filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare se singularizeaza cu adevarat Blaga, sub aspectul relatiilor cu psihanaliza, in cultura romana. V.D.Z. CUPRINS Cuvant-inainte la editia a treia Cuvant-inainte la volumul intai Cuvant-inainte la volumul al doilea I PRELIMINARII LA O FILOSOFIE A INCONSTIENTULUI 1. Este posibila o filosofie a inconstientului? 1.1. Cultura filosofica a lui Freud 1.2. Filosofia traditionala si perspectiva inconstientului 2. Ideea si conceptul de inconstient in istoria filosofiei 3. Inconstientul in psihanaliza 3.1. Factualitatea teoriei freudiene 3.2. Continuturile inconstientului si structura psihicului. Natura si cultura in psihanaliza 4. Filosofie si psihanaliza. Tur de orizont contemporan 4.1. Psihanaliza — obiect al teoriei si filosofiei stiintei 4.2. Evidentierea si fructificarea implicatiilor filosofice ale psihanalizei 4.3. Psihanaliza filosofiei II IMPURITATEA SPIRITULUI: PSIHANALIZA CA HERMENEUTICA 1. Hermeneutica si filosofie 2. Hermeneutica psihanalitica si relatia spirit suflet 3. Principiile hermeneuticii psihanalitice 4. Spiritul inconstient si problema psihologismului 5. Actul ratat si cogito ul cartezian. Problema subiectului 6. Interpretarea visului — paradigma a hermeneuticii psihanalitice. Dorinta 7. Hermeneutica simptomului nevrotic. Dorinta si legea 7.1. Complexul Oedip in isterie 7.2. Sensul fobiei micului Hans 7.3. Nevroza ca negativ al perversiunii 7.4. Complexul Oedip in nevroza obsesionala 7.5. Nevroza si conditia umana 8. De la psihologia inconstientului la estetica: Witz ul 8.1. Placerea estetica 9. Estetica psihanalitica: complexul Oedip in literatura 9.1. Straniul si complexul Oedip 9.2. Hamlet si Oedip 9.3. De la Fratii Karamazov la Totem si tabu 9.4. Paradigma literara a psihanalizei: Oedip rege 9.5. Romanul, gen oedipian? 10. De la psihanaliza religiei la religia psihanalitica. Freud si Jung 10.1. Nevroza, arta, religie 10.2. Religie si dorinta 10.3. Elemente religioase in psihanaliza 11. Impuritatea moralei: resentiment si morala 11.1. Fenomenologia si psihologia resentimentului 11.2. Sociologia resentimentului 11.3. Valorizarea produselor culturale ale resentimentului 12. Psihanaliza spiritului stiintific 12.1. Inconstientul personal si stiintele naturii 12.2. Inconstientul colectiv si stiintele naturii 12.3. Calea spre obiectivitate in stiintele omului 13. Hermeneutica psihanalitica — propedeutica la spiritul liber III ANTROPOLOGIA PSIHANALITICA 1. Psihanaliza ca hedonism 1.1. Sexualitatea infantila sau placerea ca scop in sine 1.2. Scurt excurs despre anaclisis 1.3