Psihologia sportului de performanță - Audiobook - Irina Holdevici

Infiintata in anii 1920 cu intentia de a folosi ce se cunostea la momentul respectiv despre comportamentul uman pentru optimizarea potentialului sportivilor si pentru cresterea starii de bine a acestora, psihologia sportului a cunoscut apoi un declin de cateva decenii. Aceasta a renascut in 1965, odata cu infiintarea Societatii Internationale de Psihologia Sportului si cu introducerea sa in randul disciplinelor universitare in anii 1970 in Statele Unite ale Americii. PSIHOLOGIA SPORTULUI DE PERFORMANTA este un tratat cuprinzator, bine documentat, cu o importanta componenta practica, tehnica, util tuturor specialistilor in domeniu. Autorii sai sunt nume de marca in aceasta ramura relativ tanara a psihologiei, cu atat mai promitatoare cu cat activitatile sportive incep sa capete un loc tot mai extins in viata oamenilor. MIHAI EPURAN (1923 – 2020) prof. univ. si dr. in Psihologia Sportului, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Craiova si al Universitatii din Iasi, Presedinte al Consiliului Stiintei Sportului din Romania. Irina Holdevici, prof. univ. si dr. in psihologie, este director al Departamentului de Psihologie si Psihoterapie din cadrul Facultatii de Psihologie a Universitatii „Titu Maiorescu" din Bucuresti. Este psihoterapeut, formator si supervizor in hipnoza clinica, ericksoniana si psihoterapie cognitiv-comportamentala, cu o experienta de peste 30 de ani in aceste domenii. A lucrat in domeniul psihologiei sportului de performanta din 1972 cu loturile olimpice de tir, scrima si gimnastica masculina. FLORENTINA TONITA lucreaza in domeniul psihologiei sportului si performantei din 1995, acumuland o experienta care vizeaza toate ariile acesteia (cercetare, psihologia sportului aplicata si academica). In prezent este cadru didactic asociat la Universitatea Titu Maiorescu, la programul de Master in Psihologia Sportului. - autorii   CUPRINS Capitolul 1 - Domeniul psihologiei sportului Capitolul 2 - Psihologia performantei sportive Capitolul 3 - Caracterizarea psihologica a sporturilor. Solicitarile psihice in sport Capitolul 4 - Psihologia antrenamentului Capitolul 5 - Psihologia concursului Capitolul 6 - Pregatirea psihica pentru concurs Capitolul 7 - Constientizarea activitatii sportivilor Capitolul 8 - Practica reglarii si autoreglarii starilor psihice BIBLIOGRAFIE FIGURI Figura 1.1. Triada cercetare — invatamant — practica Figura 1.2. Sistemul stiintelor psihologice aplicate activitatilor corporale Figura 1.3. Domeniile psihologiei sportului Figura 2.1. Factorii de performanta in trei sporturi diferite Figura 2.2. Factorii „capacitatii de lucru" (Gujalovski) Figura 2.3. Factorii de performanta (K.H. Bauersfeld si G. Schröter) Figura 2.4. Factorii capacitatii de performanta: factori coordonatori. Factorii coordinativi sau capacitati coordinative = indemanare, dexteritate si iscusinta (sunt capacitati determinate de procesele de reglare si ghidare a gesturilor). (Jürgen Weineck) Figura 2.5. Factorii participanti la prestatia fizica (Vassilis Klissouras) Figura 2.5. „Conditiile" realizarii rezultatului sportiv (V.B.Svart si S.V. Hruscev) Figura 2.6. Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric) — Epuran, 1968 Figura 2.7. Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric) — Epuran, 1968 Figura 2.8. Schema de ansamblu a aptitudinilor performantiale in sport Figura 2.9. Determinarea pluridisciplinara a antrenamentului sportiv (Epuran, 1990) Figura 2.10. Capacitatea psihica Figura 2.11. Factorii dezvoltarii capacitatii psihice (Epuran, 1980) Figura 3.1. Caracterizarea psihologica a unui sport(probe/ ramuri) Figura 3.2. Schema efectelor surmenajului Figura 4.1. Un model sincron al pregatirii psihice Figura 5.1. Trebuinte si motive – relatii Figura 5.2. Categoriile de atribuiri Figura 5.3. Componentele comportamentului tactic (Fr. Mahlo, 1965) Figura 5.4. Un profil „aisberg" (Weinberg & Gould, 1995,p. 105) Figura 5.5. Modelul „catastrofei" (Weinberg & Gould, 1995, p. 105) Figura 5.6. Variatiile anxietatii in functie de etapa in care se gaseste sportivul (Cratty, 1978) Figura 5.7. Corelatia dintre nivelul de anxietate si eficienta activitatii Figura 5.8. Efectele stresului asupra subiectilor cu nivel redus si cu nivel ridicat de anxietate (Cratty, 1978) Figura 5.9. Stresul ca proces (McGrath, 1970) Figura 5.10. Stresul ca stimul (Spielberger, 1972) Figura 5.11. Concepte referitoare la procesul stresului (Martens, 1982) Figura 5.12. Relatia celor trei forme de agresivitate Figura 6.1. Diacronia starilor de preparatie Figura 6.2. Schema comportamentului competitional Figura 6.3. Etapele planificarii realizarilor si evaluarii (dupa J. D. McClements si Cal Botterill) Figura 7.1. Constientizarea activa Figura 7.2. Un model aproximativ al constientizarii progresive Fi