Eseuri de psihanaliză aplicată - Opere Esenţiale, vol. 10 - Sigmund Freud

Aplicarea psihanalizei la literatura a fost una dintre activitatile predilecte ale lui Freud. Majoritatea eseurilor din prezentul volum, printre care se numara „Motivul alegerii casetei", „O amintire din copilarie in r", „Scriitorul si activitatea fantasmatica", sunt dedicate acestui demers. Identificarea prezentei si actiunii inconstientului in opera literara a urmarit, pe de o parte, confirmarea descoperirilor psihanalizei prin regasirea adevarurilor sale in opera literara, iar pe de alta parte popularizarea psihanalizei prin inrudirea cu literatura. Intre vis si creatia literara (si artistica in genere) exista, in viziunea lui Freud, o stransa inrudire structurala si de continut. Ca si visul, opera literara are un continut latent (inconstient) care se exprima doar prin continutul manifest. Desigur, opera literara se deosebeste de vis prin folosirea constienta a unor mijloace tehnice, care nu confera semnificatie, ci o ascund. In consecinta, interpretarea operei literare va urma metoda interpretarii visului. Astfel, Freud descopera, in „Dostoievski si paricidul", in spatele tramei din „Fratii Karamazov", motive legate de complexul Oedip, motive pe care autorul le proiecteaza in personajele romanului. Nu este deloc intamplator ca trei capodopere ale literaturii tuturor timpurilor – Oedip rege de Sofocle, Hamlet de Shakespeare si Fratii Karamazov de Dostoievski – trateaza aceeasi tema a paricidului. Toate trei dezvaluie si motivul faptei, rivalitatea sexuala pentru o femeie. Cu siguranta, prezentarea cea mai transparenta o gasim in drama bazata pe legenda greaca. Aici, eroul comite el insusi crima. Insa, prelucrarea literara, fara atenuare si invaluire, nu este posibila. Marturisirea directa a intentiei de paricid, asa cum o obtinem in cursul terapiei psihanalitice, pare de nesuportat fara o pregatire psihanalitica. Sigmund Freud Operele de arta ma impresioneaza puternic, indeosebi literatura si sculptura, mai rar pictura. Cand am prilejul, zabovesc indelung in fata lor si incerc sa le inteleg in felul meu, adica sa-mi explic prin ce anume actioneaza asupra mea. Acolo unde nu reusesc, de exemplu in cazul muzicii, sunt aproape incapabil sa resimt placere. O inclinatie rationalista sau poate analitica ma impiedica sa ma emotionez fara sa stiu care este cauza acestei emotii SIGMUND FREUD . CUPRINS: PSIHOPATI PE SCENA Nota introductiva DELIR SI VISE IN DE JENSEN Nota introductiva Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Nota introductiva la editia a doua SCRIITORUL SI ACTIVITATEA FANTASMATICA Nota introductiva O AMINTIRE DIN COPILARIE A LUI LEONARDO DA VINCI Nota introductiva Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI MOTIVUL ALEGERII CASETEI Nota introductiva Capitolul I Capitolul II MOISE AL LUI MICHELANGELO Nota introductiva Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Anexa CATEVA TIPURI DE CARACTER DIN PRACTICA PSIHANALITICA Nota introductiva I Exceptiile II Cei care esueaza din cauza succesului III Raufacatorii din sentimente de vinovatie O AMINTIRE DIN COPILARIE IN Nota introductiva STRANIUL Nota introductiva Capitolul I Capitolul II Capitolul III DOSTOIEVSKI SI PARICIDUL Nota introductiva Bibliografie Lista abrevieri Index