Iluminări - Walter Benjamin

Operele literar-filosofice ale lui Walter Benjamin (1892–1940) se numara printre cele mai discret influente lucrari din epoca postbelica, desi abia dupa moartea sa si-a dobandit, in afara Germaniei natale, acea faima si valoare pe care putini i le-au recunoscut in timpul vietii. In prezent, se considera ca a avut una dintre cele mai patrunzatoare si mai originale minti ale culturii central-europene decimate de nazisti. contine doua dintre cele mai cunoscute eseuri ale sale, „Opera de arta in epoca reproducerii mecanice“ si „de Goethe“, precum si altele despre arta traducerii, Friedrich Hölderlin, arta povestirii, Baudelaire, Proust sau Karl Kraus, oferind cea mai buna modalitate de a patrunde gandirea originala a lui Walter Benjamin. Iar introducerea stimulativa a lui Hannah Arendt dezvaluie modul in care viata si opera sa constituie o prisma prin care se rasfrange realitatea timpului sau, dovedind in cele din urma existenta la Benjamin a unei rare capacitati de a gandi poetic, fara a fi insa nici poet, nici filosof. „Ceea ce ghideaza gandirea poetica a lui Benjamin este convingerea ca, desi ceea ce este viu este supus distrugerii timpului, procesul de descompunere este in acelasi timp un proces de cristalizare, ca in adancul marii, unde se scufunda si se dizolva ceea ce a fost viu candva, unele lucruri supravietuiesc in noi forme cristalizate ce raman imune in fata stihiilor, asteptandu-l doar pe culegatorul de perle ce se va scufunda intr o buna zi la ele si le va aduce in lumea celor vii — sub forma unor «fragmente de ganduri», ceva «pretios si straniu», poate chiar ca niste eterne.“ Hannah Arendt WALTER BENJAMIN, critic literar, eseist, traducator si filosof marxist german, s-a nascut la Berlin in 1892, intr-o familie evreiasca apartinand marii burghezii. Incepand din 1912 urmeaza studii de filosofie, la Freiburg, Berlin, München si Berna. Isi castiga existenta publicand in presa germana a vremii. Are legaturi cu Scoala de la Frankfurt, fiind insa inspirat in mare masura de marxismul lui Bertolt Brecht si de misticismul evreiesc in viziunea lui Gershom Scholem. In calitate de critic cultural, Benjamin a preluat idei din materialismul istoric, idealismul german si misticismul evreiesc, pe care le-a combinat intr-un ansamblu de lucrari reprezentand o contributie inedita la filosofia occidentala, la marxism si la teoria estetica. Dintre cele mai importante lucrari ale sale: „Zur Kritik der Gewalt“ („Critica violentei“), 1921; „Goethes Wahlverwandtschaften“ („de Goethe“), 1924/1925; ( , 1928;), 1950. Cuprins (Hannah Arendt)  Teorie
• Critica  si comentarii Viata studentilor  Doua poezii de Friedrich Hölderlin Destin si caracter Sarcina traducatorului Afinitatile elective de Goethe Opera  de arta in epoca reproducerii mecanice Paris, capitala  secolului al XIX-lea Despre  unele  motive  literare la Baudelaire Central  Park  Despre  conceptul de istorie Fragment teologic-politic Comentarii la scrisori din veacul burghez  Proze Copilarie berlineza  la inceput de veac Caracterul distructiv Experienta si saracie  Umbre  scurte  I  Groaza frumoasa Idei in imagini Mici capodopere Serie ibizana  Hasis la Marsilia Eseuri literare Portretul lui Proust  Robert Walser  Karl Kraus Povestitorul (Friedrich Podszus)